Băsescu versus Geoană

     M-am gândit 25/24 de ore cu ce să îmi încep blogul şi, cu ce altceva mai frumos decât cu politică? Da… politică. Nu vă place cum arată ţara noastră pe timpul alegerilor? Nu?! Eee… hai că e frumos. Roşul şi portocaliul sunt culorile predominante. Avem un peisaj extraordinar, magnific, mirobolant cu atâtea bannere din care ne surâd cei mai buni oameni pe care îi are ţara aceasta (când spun ‘’buni’’ mă refer la corectitudine, isteţime, dreptate, exemplu). Ahhh… gata că mi-au dat lacrimile.

     Alegerile astea… Mai mai că aş candida şi eu. Prin toate ziarele, numai politica. Aceleaşi discursuri anoste, promisiuni, vorbe aruncate-n vânt: ‘’Promit să fiu cel mai bun preşedinte. Spuneţi, oameni (ne)buni, ce vreţi? Ce vă doriţi? Eu vă promit, că doar nu mă doare gura. Locuri de muncă? Să fiţi mai bine plătiţi? În euroi? Dar de ce vreţi să munciţi? Deschideţi-vă numai conturi la bancă şi noi vi le umplem. Vor munci numai cei care se plictisesc. Vreţi justiţie? Păi cea mai bună dreptate şi-o face omul cu mâna lui. Vă înarmez cu pistoale, mitraliere, furci, topoare şi alte arme albe, gri, roz-bombom şi de care vreţi voi. Cu ocazia asta le dăm liber şi oamenilor din cadrul armatei. Vreţi locuinţe? Avem şi d’astea. Vă vom da locuinţe pe gratis. Nu veţi mai plăti întreţinere, gaz, căldură şi alte lucruri de genul acesta. Vom socializa mai bine şi ţara va avea un viitor mai luminos, bla, bla, bla… aşa că votaţi-mă!’’

     Ei ne promit că doar… asta e meseria lor. Ne dau de toate, nu ne iau nimic. Nu, să ştiţi că nu ne iau. Păi a venit domnul Băsescu, domnul Geoană sau ştiu eu ce alt parlamentar să vă ceară doi lei ca să işi cumpere o felie de pâine? Nu, ei nu ne fură. Le punem noi banii în palmă fără să ne dăm seama.

     Ţara e afundată în criză şi… da, se iau măsuri! Ce măsuri? Păi cum ce măsuri? Oamenii sus-puşi au hotărât că cel mai bine ar fi să le dea concediu neplătit profesorilor vreo săptămână, asta pentru a se face economii la bugetul ţării, că doar educaţia e pe ultimul loc în ţara asta, nu? Tocmai din învăţământ faceţi voi economie domnilor?

     În ultimele zile, pot să spun că sunt din ce în ce mai atrasă de un anumit număr. Ghiciţi despre care e vorba? Nu, nu ghiciţi? E un număr de trei cifre, începe cu trei, la sfârşit are zero şi la mijloc… tot nimic. Acum aţi ghicit? Da, despre 300 e vorba. Yupyyy!!! Sunt curioasă cât de valabilă e chestia cu reducerea numărului de parlamentari la 300. Acum vor împărţi aceiaşi bani la 300 în loc de 471?

”Politica nu are principii, are numai interese.” – Octavian Paler